Cum ai reactiona daca, in plina idila neumbrita de nici un nor, partenerul de viata te-ar anunta ca, din motive intemeiate, trebuie sa plece "peste mari si tari" mai multe luni sau chiar ani, astfel incat relatia voastra va fi nevoita sa continue la distanta?
Te-ar incolti cumva teama la gandul ca-l vei pierde ("ochii care nu se vad se uita", nu-i asa?) sau, dimpotriva, te-ai bucura de aceasta minunata oferta de libertate, care ar putea cimenta legatura dintre voi?
Nu-ti face griji pentru ceea ce simti deoarece nu exista reactii corecte sau incorecte in astfel de circumstante; fiecare cuplu isi defineste relatia in termeni proprii, incat evenimentele capata pentru ei o semnificatie particulara, care nu poate fi descifrata decat din interiorul legaturii lor. Pentru unii parteneri, proximitatea spatiala - de cele mai multe ori, in termeni de coabitare - este atat de importanta incat orice separare la acest nivel este perceputa ca un factor serios de periclitare a stabilitatii vietii de cuplu.
Dimpotriva, alte relatii nu functioneaza bine decat daca sunt respectate teritorii distincte, aceasta conditie devenind ea insasi o garantie a implicarii celor doi. In fine, sunt situatii in care acestei probleme nu i se da nici o importanta, partenerii simtindu-se la fel de bine cand impart acelasi apartament sau daca traiesc la mii de mile departare si se intalnesc foarte rar. Totul depinde de felul in care este negociata relatia, de regulile comune pe care le-ati stabilit, de asteptarile fiecaruia in legatura cu atitudinea celuilalt etc.
De exemplu, daca ati acceptat de comun acord sa va vedeti o singura data pe an - fiindca "el face un masterat peste ocean" . si aceasta stare de lucruri nu creeaza frustratii in nici una din taberi, inseamna ca ati gasit punctul de echilibru al relatiei voastre. Cand insa pentru amandoi este esentiala intimitatea vietii de familie . confortul prezentei zilnice a celuilalt detronand nevoia de experiente noi pe cont propriu . trebuie sa va asumati "regulile jocului" si sa construiti maximum posibil pornind de la acest pact.
Dificultatile survin atunci cand, in lipsa unei comunicari de calitate, lucrurile raman neclare si partenerii - vizibil frustrati si nemultumiti . incep sa dea vina unul pe celalalt. De fapt, ei nu fac decat sa constate efectele neputintei lor de a crea un teritoriu comun, al dialogului si intelegerii reciproce, care nu tine cont de distantele exterioare.
Construiti mai intai acest "impreuna al vostru" . cum spunea poetul Khalil Gibran . in care sa va simtiti acasa (prin exprimarea emotiilor, prin respectul de sine si acceptarea celuilalt), si treptat veti constata ca distantele dispar. Atunci veti fi pregatiti sa invatati adevarata separare care inseamna afirmarea propriei individualitati, refuzul dependentei, al dizolvarii in celalalt. Ca sa gasiti justa distanta a iubirii . cu alte cuvinte sa fiti intr-atat de aproape unul de celalalt incat sa straluciti fiecare in unicitatea sa . trebuie, vorba aceluiasi poet, sa lasati "vanturile cerurilor sa poata dansa printre voi".
0 comments:
Post a Comment